1. Care dintre seriile următoare conține numai perechi de sinonime:
a) letargie=apatie; iscoadă=spion;
b) exil=surghiun; a dejuca=a plănui;
c) caustic=răutăcios; friabil=puternic;
d) conflagrație=consens; frugal=reținut.


2. Cuvântul prolix este în raport de antonimie cu:
a) prolific;
b) neștiutor;
c) concis;
d) obraznic.


3. Identifică seria care conține numai omonime:
a) vie, eficace, arie, haină;
b) ban, box, atom, epitet;
c) avar, picior, dogi, teribil;
d) liră, mandarin, galic, capitală.


4. Sensul cuvântului veros este:
a) onest;
b) necinstit;
c) morocănos;
d) malițios.


5. Care dintre următoarele serii conține numai perechi de paronime:
a) stringent-astringent; a asculta-a ausculta; conjunctură-conjectură; dependență-dependință;
b) a gera-a gira; atlas-atlaz; fiabil-friabil; alocuțiune-elocuțiune;
c) inapt-inept; plonjon-plonjor; cauzal-cazual; elidare-eludare;
d) toate cele trei serii de mai sus.


6. Se dau următoarele construcții: altercație verbală, summit la vârf, noblețe aristocratică, diurnă permanentă. Care dintre ele constituie pleonasme?:
a) niciuna;
b) numai prima și a doua;
c) primele trei;
d) toate variantele.


7. Sensul expresiei magna cum laudae este:
a) extraordinar de puternic;
b) apreciere superlativă acordată la trecerea unui examen;
c) laudă exagerată;
d) titlu onorific acordat de către un academician.


8. Se regăsesc numai forme corecte de plural în seria:
a) sindroame, limanuri, eseuri, minarete;
b) sindromuri, limanuri, eseuri, minarete;
c) sindromuri, limanuri, eseuri, minareturi;
d) sindroame, limane, esee, minarete.


9. Marchează seria alcătuită numai din substantive colective formate prin derivare cu sufixe:
a) limpezime, tinerime, micime, mulțime;
b) făget, duet, brădet, menuet;
c) argintărie, bucătărie, florărie, rufărie;
d) tufiș, aluniș, pietriș, cărpiniș.


10. Indică seria ce cuprinde numai cuvinte compuse:
a) despre, regândit, binevoitor, desărat;
b) dintotdeauna, bibliofil, inegal, dezechilibru;
c) democrație, altădată, departe, câteva;
d) neinteresant, cinefil, extravagant, anormal.


11. În enunțul Tânărul, ai cărui părinți au plecat la București, s-a comportat corect în situația dată. cuvintele obținute prin conversiune sunt în număr de:
a) trei;
b) două;
c) patru;
d) cinci.


12. Identifică seria în care toate cuvintele sunt formate prin derivare parasintetică:
a) a dezumfla, brașovean, ilegal, prelucrabil;
b) inegaliza, nesatisfăcător, neîncântător, învinovăți;
c) dezechilibru, muncitor, impresiona, supradoză;
d) individualizant, fermecător, băiețel, răsuna.


13. Există triftongi în toată seria următoare de cuvinte:
a) iepuroaică, picioare, mergeau, inimioară;
b) fugeau, mioară, mi-au, veneai;
c) cafegioaică, șchioapă, vioară, pleoapă;
d) cafegioaică, mi-au, inimioară, veneai.


14. Precizează seria în care toate cuvintele conțin diftongi descendenți:
a) caleidoscop, pui, familiei, Cișmigiu;
b) iarnă, croșeu, ploaie, noroi;
c) mălai, alergau, oameni, iepure;
d) pui, iarnă, croșeu, noapte.


15. Cuvintele chiulangiu, exigență, ghiveci, Gheorghe au, în ordine, ca număr de litere și de sunete:
a) 10 litere, 8 sunete, 8 litere, 9 sunete, 7 litere, 5 sunete, 8 litere, 5 sunete;
b) 10 litere, 9 sunete, 8 litere, 8 sunete, 7 litere, 7 sunete, 8 litere, 6 sunete;
c) 10 litere, 10 sunete, 8 litere, 9 sunete, 7 litere, 5 sunete, 8 litere, 7 sunete;
d) 10 litere, 8 sunete, 8 litere, 10 sunete, 7 litere, 5 sunete, 8 litere, 8 sunete.


16. Care dintre următoarele serii conține numai cuvinte corect despărțite în silabe:
a) geo-gra-fi-e, in-di-vi-dua-li-za-re, cons-truc-ți-e, mau-so-leu;
b) ge-o-gra-fi-e, in-di-vi-du-a-li-za-re, con-struc-ți-e, mau-so-leu;
c) ge-o-gra-fi-e, in-di-vi-du-a-li-za-re, con-struc-ți-e, ma-u-so-leu;
d) ge-o-gra-fi-e, in-di-vi-dua-li-za-re, con-struc-ți-e, mau-so-leu.


17. Se dau următoarele cuvinte: prerie, genuflexiune, bunăvoință, răuvoitor. Care dintre ele sunt corecte?:
a) numai a doua și a patra;
b) prima și a treia;
c) a doua și a treia;
d) toate.


18. Sensul adjectivului oneros este:
a) generos;
b) cupid;
c) necinstit;
d) harnic.


19. Se dau următoarele cuvinte: tunel, virus, ţărancă, monedă. Au forme literare duble de plural:
a) primele două;
b) ultimele două;
c) al doilea şi al treilea;
d) primul şi ultimul.


20. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în seria:
a) orhideii, poienii, moscheii, recreării;
b) orhideei, poienii, moscheii, recreării;
c) orhideei, poienii, moscheei, recreerii;
d) orhideii, poienei, moscheei, recreerii.


21. Sensul substantivului complezenţă este:
a) gălăgie;
b) amabilitate;
c) duşmănie;
d) complicaţie.


22. Din punct de vedere morfologic, cuvântul nişte din structurile nişte făină şi nişte creioane este pe rând:
a) articol nehotărât, articol nehotărât;
b) articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât;
c) adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât;
d) niciuna.


23. Indică valoarea morfologică a cuvântului subliniat din următorul enunţ: Spune-mi ce carte ai citit.:
a) adjectiv pronominal interogativ;
b) pronume relativ;
c) adjectiv pronominal relativ;
d) pronume relativ.


24. Precizează valorile morfologice ale lui a în următorul enunţ: A anunţat-o pe a de acolo că în a ei odaie miroase a pâine.:
a) verb auxiliar, articol posesiv genitival, articol posesiv genitival, prepoziţie;
b) verb auxiliar, pronume demonstrativ de depărtare, prepoziţie, articol genitival posesiv;
c) verb copulativ, adjectiv pronominal demonstrativ, articol posesiv genitival, prepoziţie;
d) verb auxiliar, pronume demonstrativ de depărtare, articol posesiv genitival, prepoziţie simplă.


25. În enunţul Părerea lor este importantă pentru noi. cuvântul subliniat este:
a) pronume personal, caz Genitiv;
b) pronume posesiv, caz Genitiv;
c) adjectiv pronominal posesiv, caz Genitiv;
d) adjectiv pronominal posesiv, caz Nominativ.


26. În enunţul Probabil ne vom mai vedea vreodată. cuvântul subliniat este:
a) adverb predicativ, predicat verbal;
b) adverb de mod, fără funcţie sintactică;
c) adverb de mod, complement circumstanţial de mod;
d) adverb predicativ, nume predicativ.


27. Există numai locuţiuni prepoziţionale în seria:
a) de pe, de faţă cu, înapoia, aproape de;
b) din moment ce, din cauza, împrejurul, pentru că;
c) de faţă cu, aproape de, în spatele, din cauza;
d) din cauză că, în faţa, deasupra, de lângă.


28. În enunţurile Uită ce s-a întâmplat! şi Uite ce s-a întâmplat cuvintele subliniate sunt pe rând:
a) verb predicativ, interjecţie predicativă;
b) interjecţie predicativă, interjecţie predicativă;
c) verb predicativ, verb predicativ;
d) interjecţie predicativă, verb predicativ.


29. Cuvintele subliniate din enunţul Al doilea copil a citit de trei ori poezia dată. sunt în ordine:
a) numeral ordinal cu valoare substabtivală, numeral adverbial;
b) numeral cardinal cu valoare adjectivală, numeral adverbial;
c) numeral ordinal cu valoare adjectivală, numeral cardinal;
d) numeral ordinal cu valoare adjectivală, numeral adverbial.


30. Valoarea morfologică a cuvântului subliniat din enunţul: Ce tristă pare!este:
a) adjectiv pronominal relativ;
b) adverb fără funcţie sintactică;
c) adjectiv pronominal interogativ;
d) adjectiv propriu-zis.


31. Alege seria în care niciun adjectiv nu poate avea grad de comparaţie:
a) imens, principal, uriaş, fericit;
b) curat, veşnic, gălăgios, colosal;
c) inferior, unic, mort, electric;
d) viu, optim, vesel, trist.


32. Verbele din enunţul A fost pus să se gândească la acele momente. sunt pe rând la diateza:
a) pasivă, reflexivă;
b) activă, activ-pronominală;
c) pasivă, activă;
d) activă, activă.


33. Sunt intranzitive toate verbele din seria:
a) a se bizui, a fi, a părea, a se sprijini;
b) a rămâne, a cunoaşte, a şti, a fi;
c) a fi, a deveni, a ajunge, a mânca;
d) a putea, a citi, a întâlni, a dormi.


34. Cuviintele vreunul, niciuna, ceea ce, altul sunt, pe rând, din punct de vedere morfologic:
a) pronume relativ, pronume negativ, pronume interogativ, pronume nehotărât;
b) pronume interogativ, pronume negativ, pronume intergativ,pronume demonstrativ de depărtare;
c) pronume nehotărât, pronume negativ, pronume relativ, pronume nehotărât;
d) pronume nehotărât, pronume negativ, pronume relativ, pronume demonstrativ de depărtare.


35. Predicatul din enunţul Mi-e dor de vară! este:
a) e dor;
b) e;
c) mi-e;
d) mi-e dor.


36. Conţine verbe predicative la moduri nepredicative seria:
a) Poţi face tema azi./ Poezia de învăţat a fost lungă.;
b) A fost uşoară tema./ A fost odată ca niciodată...;
c) Mi-a fost dat să cânt la pian./ A venit surâzând.;
d) Aş fi dorit să nu plec./ Este de preferat să ningă.


37. Funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţul De mic îi era dor de fraţii lui. sunt pe rând:
a) complement circumstanţial de timp, complement direct, atribut pronominal genitival;
b) complement circumstanţial de timp, complement direct, atribut adjectival;
c) atribut adjectival, subiect, atribut pronominal genitival;
d) complement circumstanţial de timp, subiect simplu, atribut pronominal genitival.


38. Cuvântul subliniat în propoziţia Păru-i ca de aur ne-a uimit pe toţi. este:
a) pronume personal, caz Genitiv, atribut pronominal genitival;
b) pronume persoanal, caz dativ posesiv, atribut pronominal;
c) pronume posesiv, caz genitiv, atribut pronominal genitival;
d) adjectiv pronominal posesiv, caz genitiv, atribut adjectival.


39. Funcția sintactică și cazul pronumelui reflexiv din enunțul Ți-ai spălat rochia. sunt :
a) complement indirect, caz dativ posesiv;
b) atribut pronominal, caz genitiv;
c) atribut pronominal, caz dativ posesiv;
d) complement direct, caz dativ posesiv.


40. Funcţia sintactică a cuvântului marcat prin subliniere în enunţul Se întrebau al cui era romanul.este:
a) nume predicativ;
b) complement direct;
c) subiect;
d) atribut pronominal genitival.


41. Propoziţiile din fraza Dacă vei lipsi înseamnă că te bazezi că ştii deja lecţia. sunt pe rând:
a) CDŢ, PP, CD, CD;
b) CDŢ, PP, SB, CD;
c) SB, PP, PR, CD;
d) SB, PP, PR, CI.


42. Subordonata din fraza Adultul, că e adult, şi tot face greşeli. este:
a) CZ;
b) CV;
c) AT;
d) CD.


43. Propoziţiile din fraza Cel care nu se gândeşte temeinic la ce are de făcut în viaţă nu apreciază tot ce i s-a oferit. sunt în ordinea predicatelor:
a) AT, CI, PP, AT;
b) PP, AT, CI, AT;
c) SB, CI, PP, AT;
d) SB, CD, PP, CD.


44. Subordonata din fraza Mă interesează ce ai de spus. devine prin constrângere:
a) subiect;
b) complement direct;
c) complement indirect;
d) complement circumstanţial de mod.


45. Propoziţiile din fraza Mergi de cumpără ce îţi place să mănânci, chit că nu îţi este permis să faci asta în mod normal! sunt în ordine:
a) PP, CDŢ, CD, CD, PP, CD;
b) PP, CL, CD, SB, CV, CD;
c) PP, CS, SB, SB, CNS, CD;
d) PP, CS, CD, SB, CV, SB.


46. Propoziţia subliniată din fraza Cum de nu ai venit la timp, am plecat la teatru. este:
a) CM;
b) CT;
c) CZ;
d) CDŢ.


47. Propoziţiile subordonate din fraza E prea slab să reziste la o asemenea greutate, zise mama lui. sunt în ordine:
a) PP, CS, CD;
b) PP, CM, PP incidentă;
c) PP, CNS, PP incindentă;
d) PP, CV, PP incidentă.


48. Precizează numărul de propoziţii din fraza următoare: A te tăzbuna pe ceva e ca şi cum nu ţi-ar păsa de ce simte cine se află în această situaţie, neputându-se apăra.:
a) trei;
b) patru;
c) cinci;
d) şase.


49. În fraza Vrei, vii; nu vrei, nu vii, dar asumă-ţi responsabilitatea! există, indiferent de ordine, următoarele tipuri de propoziţii:
a) cinci principale;
b) două principale, trei condiţionale;
c) patru principale, o circumstanţială de mod;
d) trei principale, două condiţionale.


50. Subordonatele din fraza Azi ţi-am adus cărţile, rămânând să ne vedem mâine unde am stabilit. sunt pe rând:
a) SB, CL;
b) CD, CL;
c) PR, CL;
d) CM, CL.


51. Care dintre următoarele propoziţii sunt simple: Ninge neîncetat./ Oamenii sunt amabili şi afectuoşi./ Mă dor picioarele./ Care vine?:
a) prima şi a treia;
b) a doua şi a treia;
c) a doua şi a patra;
d) prima şi a patra.


52. Conţin complemente circumstanţiale de orice natură enunţurile: Îl cunosc de mic./ Întâmplarea de ieri m-a întristat./ Mi-a vorbit prieteneşte./ A leşinat de flămând.:
a) toate;
b) primul şi al doilea;
c) al treilea şi al patrulea;
d) primul, al treilea şi al patrulea.


53. Câte greşeli de punctuaţie şi de ortografie sunt în enunţul Andrei colegul meu este liniştit dar nea demonstrat car putea fii şi agitat dea dreptu:
a) zece;
b) opt;
c) şapte;
d) nouă.


54. Acordul predicatului cu subiectul este realizat corect în enunţul:
a) Ce-s cu astea?;
b) Mama sau tata a greşit?;
c) Comportamentul corect şi colegial îl fac iubit de ceilalţi;
d) În ceea ce privesc sfaturile tale, le voi asculta.


55. Precizează funcţia sintactică a structurii subliniate: El este mai bun decât colegul său:
a) complement circumstanţial de mod;
b) complement indirect;
c) nume predicativ;
d) atribut adjectival.


56. Identifică seria care conţine numai locuţiuni adverbiale:
a) în afară de, an de an, dis-de-dimineaţă, de-a lungul;
b) din când în când, cu siguranţă că, părere de rău, a băga de seamă;
c) luare-aminte, în afară de, cu scaun la cap, pe neaşteptate;
d) an de an, pe neaşteptate, de jur împrejur, talmeş-balmeş.


57. Cuvântul licenţios are sensul de:
a) care susţine examenul de licenţă;
b) care a absolvit liceul;
c) indecent;
d) arogant.


58. Sunt corecte toate formele din seria:
a) strigatu-m-a, striga-ne-va, striga-te-va, striga-l-ar;
b) văzutu-m-ai, văzu-tu-m-ai, vedea-laş, vedea-l-aş;
c) duce-maş, duce-m-aş, duce-teai, duce-te-ai;
d) fir-ar fă fie, fi-r-ar să fie, fi-rar să fie, firar să fie.


59. Expresia a trage cuiva un perdaf înseamnă:
a) a lăuda pe cineva;
b) a lovi pe cineva;
c) a certa pe cineva;
d) a îngriji pe cineva.


60. Aparţin vocabularului fundamental toate cuvintele din seria:
a) ipotenuză, apă, ulei, mamă;
b) soră, picior, lună, casă;
c) vornic, epitet, copac, frate;
d) atom, opt, legislaţie, servus.